Bôr (1888 m alt.) este unul dintre acele vârfuri liniștite și răsplătitoare din partea de vest a Munților Tatra Joasă din Slovacia — departe de aglomerație, aproape de sălbăticie și surprinzător de bogat în peisaje și istorie. Se află pe o creastă laterală care desparte văile Demänovská și Krížna.
Masivul este alcătuit din granite de tip 'Ďumbier', roci extrem de dure, care conferă vârfului forme rotunjite, lin conturate. Creasta curge lin, versanții sunt relativ domoli, deși grupuri de stânci și mici ravene adaugă varietate terenului. Bôr este unul dintre principalele refugii pentru capre negre din întreaga zonă a Tatrei Joase — întâlnirile cu acestea pe traseu sunt frecvente. Toamna, pădurile de fag și molid transformă creasta într-un spectacol de culori de neuitat.
Cum se ajunge pe vârfPe versanții dinspre Valea Krížna se pot observa și astăzi halde de steril — rămășițe ale exploatării intensive a minereului de fier desfășurate aici în secolele XVII–XVIII. Vechiul nume popular al muntelui era 'Halny' (pe hărți mai vechi: 'Borhalmi') — o mărturie discretă a unui trecut industrial demult uitat, ascuns în această natură acum sălbatică.